Robert Fulton, inventator american si inginer, care a proiectat prima barca cu aburi, astfel inaugurand o noua era a navigatiei cu motor, a fost nascut intr-o ferma in 14 noiembrie 1765, in Lancaster, Pensylvania. In tinerete a lucrat ca artist, iar apoi a studiat pictura in Londra, alaturi de Benjamin West. Dupa o perioada s-a intors la mecanica si inginerie, proiectand sisteme de canalizare.
In 1802, cu ajutorul lui Robert Livingston, Fulton a lansat o mica barca cu aburi, care a navigat pe raul Seine cu o viteza de 4 km/h (3mph). La 18 august 1807, Fulton a construit o noua barca, Clermont, care a strabatut cu succes cei 240 km (150mi) dintre New York si Albany in 32h, cu o viteza de 7,5 km/h (4,7 mph). Dupa stabilirea unui record, Clermont, si-a inceput serviciile pe raul Hudson si a demonstrat eficienta comerciala a barcilor cu aburi in Statele Unite. Astfet in 1850, barcile cu aburi erau principalele mijloace de transport in comun pe raul Mississippi.
In 1800 inventatorul american, Robet Fulton a construit primul submarin, Nautilus, a arui forma a fost similara cu cea a submarinerelor de astazi (6,4 m ; 21 ft). Tot Fulton a introdus doua inovatii importante: carme pentru controlul vertical si orizontal si compresia aerului ca o provizie de oxigen la scufundare.
Submarinele se incadreaza intre cele mai complicate masini de razboi, construite la performante maxime, prezentand astfel siguranta. Submarinele trebuie sa fie capabile de iesiri la suprafata si scufundari rapide, sa ramana sub apa mult timp, sa primeasca si transmita anumite date, sa nu fie detectate usor de radar si sa fie spatioase.
Constructia submarinelor implica o serie de compromise complexe intre: marime si forma, sistemul de generare a curentului, arme si senzori, performante de viteza, control si silentiozitate. Cea mai importanta regula care intervine aici este urmatoarea: greutatea totala a submarinului nu trebuie sa depaseasca greutatea volumului de apa pe care il ocupa. Performantele acestor masinarii se imbunatatesc odata cu tehnologia.
Spre deosebire de submarinul lui Fulton care se deplasa prin intermediul motorului cu aburi, submarinele moderne au ca sursa se propulsie motoare diesel sau surse nucleare de curent. Scufundarile si iesirile la suprafata se fac cu ajutorul unor rezervoare, care sunt umplute cu apa (pentru scufundare) sau golite de apa, in locul careia intra aerul compresat (pentru ridicare).
Astfel de la submarinul lui Robert Fulton s-a ajuns la adevarate arme nucleare folosite in ambele razboaie nucleare (I 1914-1918, II 1939-1945).
Robert Fulton, inventator american si inginer, care a proiectat prima barca cu aburi, astfel inaugurand o noua era a navigatiei cu motor, a fost nascut intr-o ferma in 14 noiembrie 1765, in Lancaster, Pensylvania. In tinerete a lucrat ca artist, iar apoi a studiat pictura in Londra, alaturi de Benjamin West. Dupa o perioada s-a intors la mecanica si inginerie, proiectand sisteme de canalizare.
In 1802, cu ajutorul lui Robert Livingston, Fulton a lansat o mica barca cu aburi, care a navigat pe raul Seine cu o viteza de 4 km/h (3mph). La 18 august 1807, Fulton a construit o noua barca, Clermont, care a strabatut cu succes cei 240 km (150mi) dintre New York si Albany in 32h, cu o viteza de 7,5 km/h (4,7 mph). Dupa stabilirea unui record, Clermont, si-a inceput serviciile pe raul Hudson si a demonstrat eficienta comerciala a barcilor cu aburi in Statele Unite. Astfet in 1850, barcile cu aburi erau principalele mijloace de transport in comun pe raul Mississippi.
In 1800 inventatorul american, Robet Fulton a construit primul submarin, Nautilus, a arui forma a fost similara cu cea a submarinerelor de astazi (6,4 m ; 21 ft). Tot Fulton a introdus doua inovatii importante: carme pentru controlul vertical si orizontal si compresia aerului ca o provizie de oxigen la scufundare.
Submarinele se incadreaza intre cele mai complicate masini de razboi, construite la performante maxime, prezentand astfel siguranta. Submarinele trebuie sa fie capabile de iesiri la suprafata si scufundari rapide, sa ramana sub apa mult timp, sa primeasca si transmita anumite date, sa nu fie detectate usor de radar si sa fie spatioase.
Constructia submarinelor implica o serie de compromise complexe intre: marime si forma, sistemul de generare a curentului, arme si senzori, performante de viteza, control si silentiozitate. Cea mai importanta regula care intervine aici este urmatoarea: greutatea totala a submarinului nu trebuie sa depaseasca greutatea volumului de apa pe care il ocupa. Performantele acestor masinarii se imbunatatesc odata cu tehnologia.
Spre deosebire de submarinul lui Fulton care se deplasa prin intermediul motorului cu aburi, submarinele moderne au ca sursa se propulsie motoare diesel sau surse nucleare de curent. Scufundarile si iesirile la suprafata se fac cu ajutorul unor rezervoare, care sunt umplute cu apa (pentru scufundare) sau golite de apa, in locul careia intra aerul compresat (pentru ridicare).
Astfel de la submarinul lui Robert Fulton s-a ajuns la adevarate arme nucleare folosite in ambele razboaie nucleare (I 1914-1918, II 1939-1945).

In 1809, Robert Fulton breveteaza barca cu aburi. Dupa cum deseori se intampla cu inventiile, dezvoltarea unui vas care functioneaza pe baza unui motor cu aburi a implicat foarte multe persoane, care uneori lucrau simultan.
Unul dintre primii care au propus aceasta idee (in jurul anului 1690) a fost fizicianul Denis Papin, care construia motoare cu aburi. In 1707 a construit o barca cu elice, dar nu se stie sigur daca aceasta era de marime normala si daca functiona pe baza de aburi. Barcagiii au simtit ca le este amenintat comertul pe care acestia il exercitau, si au distrus aceasta barca.
Robert Fulton, care probabil a devenit interesat de barcile cu aburi, cand l-a vizitat pe William Henry in 1777 (la varsta de 12 ani), a calatorit in Marea Britanie si Franta, unde a construit si a testat o barca cu aburi experimentala, pe fluviul Sena, in 1803, si si-a dat seama de succesul navei Charlotte Dundas. Inainte de a se intoarce in Statele Unite, a comandat un motor cu aburi Boulton & Watt, iar dupa ce s-a intors, a construit Barca cu aburi a raului nordic (denumita adesea si “Clermont”).
In 1807, aceasta barca cu aburi, a inceput sa tranporte in mod regulat pasageri, intre New York si Clermont, aflat la o distanta de 240 km (150 de mile), cursa care a avut un real succes comercial.