Gastrita apare atunci când aciditatea stomacului scapă de sub control, distruge mucoasa protectoare şi începe să atace pereţii stomacului, provocând senzaţia de arsură în “capul pieptului”, de balonare, scăderea poftei de mâncare şi senzaţia de prea plin.

Durerile şi tot tacâmul de simptome se resimt mai intens “pe stomacul gol” sau în timpul meselor copioase. Netratată la timp, gastrita se poate transforma în ulcer sau hemoragii abdominale (apar scaune cu sânge).

Medicii explică cinci greşeli zilnice care pot duce la apariţia gastritelor şi vă învaţă cum să vă protejaţi.

Stresul. Stresul poate modifica impulsurile nervoase şi secreţiile hormonale, perturbând buna funcţionare a intestinului.

“Combinaţia dintre job solicitant, griji familiale, datorii sau alte surse de stres stimulează producţia de suc gastric în exces şi poate duce la apariţia gastritelor şi a ulcerului”, atrage atenţia specialistul în alimentaţie Corina Zugravu.

Alimentaţia haotică. Abuzurile alimentare, nerespectarea orelor de masă, “flămânzirea” prelungită, timp în care stomacul “roade în gol”, sunt factori care cresc aciditatea şi favorizează apariţia gastritei.

“Respectaţi cele trei ore de mese plus două gustări, mestecaţi bine alimentele, nu vă aşezaţi la masă când aveţi nervi, nu mâncaţi cu mai puţin de trei ore înainte de culcare şi nu faceţi sport imediat după masă. Evitaţi alimentele care irită stomacul şi cresc aciditatea: grăsimi, prăjeli, carne în cantităţi mari, alimentele de tip fast-food, dulciurile, sarea în exces, alimentele prea fierbinţi sau prea reci şi condimentate, ceapa şi usturoiul, băuturile carbogazoase”, recomandă medicul.

Este indicat să mâncaţi carne slabă de viţel, pasăre, peşte slab, lapte, brânză proaspătă de vaci, ouă fierte moi, făinoase-griş, paste, pâine veche de o zi, fructe dulci şi bine coapte şi să beţi ceaiuri de mentă, sunătoare, tei.